ⓘ Educația în România

Nicolae Deleanu

S-a născut satul Valea Nandrii din comuna Dârmănești, județul Argeș în data de 16 septembrie 1903 și a decedat la București în la 10 aprilie 1970. A urmat liceul și Universitatea în București. Studiile universitare le-a parcurs la Școala superioară de paleografie și arhivistică. Încă din liceu Nicolae Deleanu a cochetat cu mișcarea socialistă participând la protestele muncitorești din 13 decembrie 1918. Participarea la acest protest îi aduce exmatricularea din liceu și anualrea dreptului de a se mai putea înscrie la orice altă școală din țară. Însă, cu sprijinul lui Nicolae Iorga, care îl ...

Piotr Dulski

Piotr Dulski a fost un critic de artă, lucrător de muzeu, editor și profesor țarist rus și sovietic. Este considerat drept întemeietorul studiului istoriei artei din Kazan.

                                     

ⓘ Educația în România

În conformitate cu Legea Educației Naționale nr.1/2011, sistemul educativ românesc este reglementat de către Ministerul Educației și Cercetării. Fiecare nivel are propria sa formă de organizare și este subiectul legislației în vigoare. Grădinița este opțională între 3 și 6 ani. Clasa pregătitoare, devenită obligatorie în 2012, începe în general la vârsta de 6 ani; școlarizarea este obligatorie până în clasa a zecea. Învățământul primar și secundar este împărțit în 12 sau 13 clase. Învățământul superior este aliniat la Spațiul european al învățământului superior.

Încă de la Revoluția română din 1989, sistemul de învățământ românesc a fost într-un continuu proces de reorganizare care a fost atât lăudat cât și criticat.

În afară de sistemul oficial de școlarizare, la care s-a adăugat recent și sistemul privat echivalent, mai există și un sistem de meditații, semi-legal și informal. Meditațiile sunt folosite de cele mai multe ori în timpul liber ca o pregătire pentru diferitele examene, care sunt în mod notoriu dificile. Meditațiile sunt larg răspândite, iar acestea pot fi considerate ca o parte din sistemul de învățământ. Meditațiile existau și chiar prosperau în timpul regimului comunist.

În 2004, aproximativ 4.4 milioane din populație era înscrisă la școală. Dintre aceștia, 650.000 în grădiniță, 3.11 milioane 14% din populație în învățământul primar și secundar și 650.000 3% din populație la nivel terțiar universități. În anul 2009, în România existau 3.3 milioane de elevi, față de 4.8 milioane în anul 1990. În anul 1990, numărul profesorilor din mediul preuniversitar era de aproape 260.000, în 2001 depășea 275.000, iar în 2007 era mai mic de 250.000.

În august 2010, în România existau 4.700 de școli generale.

                                     

1. Prezentare generală

Organizarea de bază

Sistemul educațional românesc este împărțit pe două niveluri:

1. Pre-universitar, Învățământul preuniversitar este structurat în 5 cicluri:

  • 1.1 Învățământul Preșcolar sau Grădiniță - se desfășoară pe parcursul a trei ani, fiind alcătuit din trei grupe: Grupa Mică, Grupa Mijlocie și Grupa Mare.
  • 1.5 Învățământul postilceal poate dura între 2 și 5 ani.
  • 1.4.1 Învățământul liceal Liceu - de patru sau cinci clase clasele IX-XII / XIII
  • 1.3 Învățământul gimnazial Gimnaziu - clasele V-VIII
  • 1.2 Învățământul primar Școala Primară - clasele 0pregătitoare-IV
  • 1.4.2 Învățământul profesional Școala de arte și meserii, care poate continua sau înlocui Liceul în pregătirea studenților pentru cariere care se bazează pe activități manuale sau practice.

2. Învățământul superior studii superioare a fost reorganizat pentru a fi în conformitate cu principiile procesului Bologna, care are ca scop construirea Spațiului European al Învățământului Superior. Ea are următoarele patru componente:

  • 2.3 Studiile de Doctorat au durata de cel puțin 3 ani doctorand din 2006.
  • 2.1 Studii de licență Licențiat 3-4 ani, pentru cele mai multe discipline 3 ani din 2005
  • 2.4 Învățarea continuă cursuri postuniversitare, formare continuă.
  • 2.2 Studiile de master Masterat 1-2 ani, pentru cele mai multe discipline 2 ani din 2008

Școală primară este obligatorie, ea cuprinzând clasa pregătitoare fiind înscriși în general copiii în vârsta de 6 ani, și apoi clasele I-IV, fiind cunoscută sub numele de "învățământ primar", în timp ce de la vârsta de unsprezece ani și până la paisprezece ani este cunoscut sub numele de "educație gimnazială". Cele mai multe școli elementare fac parte din sistemul public școlar. Educația elementară privată are o cotă de piață de 0.5%, în conformitate cu Ministerul Educație, Cercetării și Inovării.

Educația în România este obligatorie până la terminarea clasei a X-a sau până la vârsta de 18 ani. Sistemul de învățământ este identic la nivel național și foarte centralizat.

Sistemul oferă următoarele diplome: de absolvire absolvirea școlii generale, fără examen, bacalaureat absolvirea liceului, după examenul de bacalaureat, licență cadru de absolvirea a universității, după un examen și/sau a tezei, masterat, doctorat doctor, după o teză.

                                     

2. Învățământul pre-universitar

Numărul maxim de posturi finanțat pentru învățământul preuniversitar de stat era de 321.677 în perioada ianuarie-august 2010, urmând a scădea la 306.677, în perioada septembrie-decembrie 2010.

                                     

2.1. Învățământul pre-universitar Convenții de notare

Pentru primii patru ani, există un sistem numit calificative. Acestea sunt Foarte bine FB - Excelent, Bine B - Bine, Satisfăcător S -satisfăcător, de fapt, sensul abia trece și Insuficient I - a eșuat. Elevii care nu obțin pe tot parcursul anului note bune trebuie să susțină un examen în vară cu un ansamblu de profesori, iar în cazul în care situația nu este mai bună, elevul va repeta tot anul. "Calificativele" sunt folosite pe tot parcursul anului, într-un sistem de evaluare pe tot parcursul anului, la teste, în activitățile școlare, acasă sau pentru proiecte. În medie, pentru un subiect care va merge în catalog se calculează de către profesor, ținând seama de progresele înregistrate de student si printr-o valoare de la 1-4 pentru fiecare calificativ / 4 = 3.5, prin urmare, B - luând în considerare faptul că performanța elevului a coborât în timp, un B, B, FB, FB va fi, de asemenea, 3.5, dar va fi marcat ca FB, deoarece și-a îmbunătățit performanțele în timp). Nu există nici o medie calculată pentru întregul an, ci doar pe semestru. Cei mai mulți dintre elevi vor avea doar calificative de B și FB, calificativele S și I sunt rar folosite și numai în circumstanțe deosebite.

Pentru clasele 5-12, este utilizat un sistem de notare de la 1 la 10, 10 fiind cea mai bună notă, 1 fiind cea mai proastă notă și 5 este nota minimă de trecere. Sistemul de evaluare este folosit, de asemenea, cu note individuale pentru fiecare test, examen oral, proiect, teme pentru acasă sau exerciții în clasă fiind înscrise în catalog. La unele materii se susține un examen parțial, la sfârșitul semestrului Teză. Această cerință este reglementată de către Minister ca obligatorii pentru anumite materii și nu poate fi schimbată. Teza valoarează 25% din media finală, iar pentru clasele 5 - 8 se aplică la Limba română și matematică și doar în clasa a opta la Geografie sau Istorie și în cazul unei școlii cu predare bilingvă într-o limbă minoritară. Notele sunt date pe baza unor orientări stricte ministeriale, care contează la repartiția la liceu. La sfârșitul fiecărui semestru, media notelor este calculată în urma unei proceduri în patru pași: În primul rând, se calculează media aritmetică a notelor. Dacă există și Teză, această medie, cu o precizie de 0.01, este înmulțită cu 3, se adună cu teza rotunjită la cel mai apropiat întreg și se împarte cu 4. Această medie cu sau fără Teza este apoi rotunjită la cel mai apropiat întreg iar aceasta este media elevului pe semestru. Următorul pas este de a calcula media anuală a elevului. Aceasta se face prin adunarea mediilor pe cele două semestre ale elevului și împărțite la 2. Acestă medie nu este rotunjită. Ultimul pas este adăugarea tuturor mediilor anuale ale elevilor și împărțirea acestei sume la numărul total de subiecți. Aceasta se numește "medie generală". Aceasta nu este nici ponderată și nici rotunjită. În cazul în care un elev are media anuală sub 5 la maximum două materii, elevul trebuie să aibă un examen corigență la materia la care nu a reușit, în august, în fața unei comisii școlare. Dacă el nu trece acest examen, el trebuie să repete întregul an repetenție. În cazul în care media anuală este sub 5 la trei sau mai multe discipline, elevul nu mai are dreptul la examenul de corigență și trebuie să repete anul.

Exemplu: Un elev în clasa a 7-a, cu 4 ore de matematică săptămânal poate avea următoarele note: 6.6.7.7 în oral și 5 în Teză. Media semestrială la matematica este rotunjită 3 * 6 + 6 + 7 + 7 / 4) + 5) / 4) = 6. Dacă el a avut media 7 în celălalt semestru, medie lui nuală la Matematică este 6.5 si el a trecut.

Situatii speciale, la materiile cu teză, când media rezultată este X,49 Conform Legii Învățământului, media se calculează astfel: "1 La fiecare disciplină de studiu media semestrială se consideră legal constituită dacă se calculează din numărul de note prevăzut de prezentul regulament.

2 Media la evaluarea periodică este media aritmetică a notelor înscrise în catalog, fără teză calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire.

3 La disciplinele fără teză media semestrială se calculează prin rotunjirea mediei de la evaluarea periodică la numărul întreg cel mai apropiat. La 50 de sutimi rotunjirea se face în favoarea elevului.

4 La disciplinele de studiu la care se susține teză, media semestrială se calculează astfel: media semestrială = 3M + T/4, în care M reprezintă media la evaluarea periodică, iar T reprezintă nota obținută la teză; nota astfel obținută se rotunjește la cel mai apropiat întreg; la o diferență de 50 de sutimi rotunjirea se face în favoarea elevului. Media va fi calculată în exemplul de mai jos astfel:

Media la evaluarea periodică M:10+10+9/3 = 9.6666.se iau în considerare doar primele două zecimale

Media semestrială: învățământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare 0 și clasele I-IV ". Astfel, învățământul primar durează cinci ani: clasa pregătitoare vechea grupă preșcolară și clasele I-IV. Cele mai multe școli primare sunt publice; statisticile MECI arată că mai puțin de 2 la sută din elevi sunt înscriși în învățământul particular. Cu excepția cazului în care părinții aleg din timp o școală, elevul este automat înscris la școala cea mai apropiată de casă; vârsta de înscriere în clasa pregătitoare este de șase ani. Unele școli care au o bună reputație sunt inundate cu cereri de la părinti, chiar cu doi sau trei ani înainte. O consecință negativă este existența mai multor schimburi, cu durata de la 7 am pâna la cel târziu 8 pm, de obicei aproape întotdeauna cei din clasele primare învață în primul schimb. Educația este gratuită în școlile publice inclusiv manualele și materiale auxiliare, dar nu în întregime.

Clasele I-IV sunt predate de către un singur profesor învățător, pentru majoritatea elevilor cu excepția afterschool-ului care mai are un învățător auxiliar. Alte cadre didactice sunt folosite numai pentru câteva discipline de specialitate. La grupele pregătitoare acoperirea necesarului de dascăli este realizată și prin transferuri și detașări.

O clasa poate avea până la 28 de elevi 25 este considerat optim, uneori sunt chiar mai mulți. De obicei, fiecare clasă are propria sală. Fiecare grup are propria sa denumire, de obicei, de an, urmat de o literă din alfabet de exemplu, VII A înseamnă că este elev în al 7-lea an în clasa "A". La sfârșitul școlii primare, programa începe să devină congestionată. De exemplu, un elev în clasa a 4-a 9-10 ani pot avea într-o săptămână:

  • 4 ore de Limba română
  • 1 clasă de educație civică
  • 1 ore de geografie
  • 1 din religie * elevilor sau, după caz, elevii majori care doresc acest curs școlar trebuie să înainteze o cerere pentru aceasta, contrar legislației anterioare care impunea ca toți elevii să fie înscriși automat, încălcându-se astfel dreptul la liberă educație. Înainte de 2014, situația era ciudată, mulți părinți si asociatii fiind împotriva predării religiei în școli deoarece incercarea de retragere a elevului de la acestă oră de către un părinte era, de obicei, întâlnită cu opoziție de profesori, în cele mai multe școli)
  • 2 ore de educație fizică
  • 1 ore de istorie
  • 2 ore de artă
  • 1 oră de muzică
  • 1-2 ore de știință
  • 1 sau 2 ore de Informatică **
  • 1-3 ore de-o limbă străină
  • 3-4 ore de matematică

* Aceste subiecte sau nu profesor, altul decât principalul profesor.

** Aceste materii au aproape întotdeauna profesori, altul decât principalul profesor.

Școala începe la mijlocul lui septembrie și se termină la mijlocul lui iunie anul următor. Acesta este împărțit în două semestre:

  • semestrul I, din septembrie până în februarie
  • semestrul II, din ianuarie până în iunie.

Există cinci vacanțe:

  • vacanța de toamnă – 1 săptămână în noiembrie;
  • vacanța inter-semestrială care în anul școlar 2019–2020 a coincis cu cea de iarnă – 1 săptămână în februarie;
  • vacanța de vară sau vacanța mare care durează aproximativ 13 săptămâni.
  • vacanța de iarnă care corespunde cu perioada Crăciunului și anului nou – 2 sau 3 săptămâni, în lunile decembrie – ianuarie;
  • vacanța de primăvară în perioada Paștelui ortodox sau catolic, în aprilie sau mai – 1 sau 2 săptămâni;


                                     

2.2. Învățământul pre-universitar Gimnaziul

Gimnaziul durează 4 ani și este obligatoriu pentru toți copiii. Cursurile sunt uneori reconfigurate la sfârșitul clasei a patra, pe baza performanțelor școlare. Multe școli au clase speciale cum ar fi cursuri intensive de limba engleză sau clase de Informatica, oferind una sau mai multe cursuri pentru aceste materii. Selecția pentru clase se face pe baza testelor locale. Evaluarea performanțelor elevilor este, de asemenea, diferită între ciclul primar și cel gimnazial. Începând cu clasa a 5-a, elevii au un alt profesor pentru fiecare materie. În plus, fiecare clasă are un profesor desemnat pentru a fi îndrumătorul clasei diriginte arareori există clasele afterschool care au 2 diriginți, în afară de materiile clasice mai sunt organizate ore de consiliere psihologică susținute de către un psiholog școlar uneori. În clasa a opta programa poate conține până la 30-32 oră pe săptămână, sau 6 ore pe zi:

  • 2 ore de fizică
  • 1 oră de tehnologie
  • 2 ore de 1 în clasa a 8-a educație fizică.
  • 2 1 în clasele a 5-a și a 8-a ore de biologie
  • 4 ore de-o limbă străină 2 ore alocate unei limbi străine
  • 4 ore de 5 ore în clasa a V-a limba română
  • 1 oră de artă și muzică
  • 1 oră de educație civică
  • 1 2 în clasa a 8-a ore de geografie
  • 4 ore de matematică
  • 1 2 în clasa a 8-a oră de istorie
  • 1 oră de Latină
  • 1 oră de religie
  • 2 ore de chimie

În plus, școlile pot adăuga 1 sau 2 materii la libera lor alegere. Această posibilitate a dat naștere la clasele intensive de engleza sau de Informatică, accesibile numai prin examene speciale în clasa a 5-a. Există și cazuri în care clasele revin aproape identic neconfigurate în general la țară unde sunt școlii generale și chiar la oraș.

Structura anului școlar este foarte asemănătoare cu cea de la ciclul primar singura diferență fiind absența vacanței de o săptămână din noiembrie.

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevii dau examenul de Evaluare Națională, la Limba și literatura română, Matematică și Limba maternă.

                                     

2.3. Învățământul pre-universitar Viața elevilor

Viața în școală este foarte diferită într-un oraș față de cea de la țară. O școală urbană poate avea peste 100 sau 200 de elevi pe an, laboratoare de știință bine înzestrate, laboratoare de informatică, cluburi bazate pe interese diferite, psihologi și asistenți de predare, programe școlare pentru elevii talentați, pe când școlile rurale sunt de obicei mici, în unele sate, oferind doar 4 ani de educație - restul fiind oferite la o mai mare distanță de sat, care au un singur profesor pentru toți elevii în general sub 10 de elevi în total - o situație aproape identică cu cea existentă la începutul secolului XX. Transportul la și de la școală nu este aproape niciodată prevăzut - și în cazuri extreme, în satele îndepărtate, elevii trebuie să meargă până la 10 km la școală, dacă nu există nici un autobuz sau tren. Doar începând cu anul 2003 au fost introduse linii de transport rurale Microbuzul Scolar Galben cu Clopoțel. Transportul public pentru toți elevii, în teorie, este gratuit, dar, din cauza unui sistem foarte incomod, elevii ajung să plătescă jumătate din preț pentru un abonament lunar. Elevii, de asemenea, plătesc jumătate de preț la toate călătoriile cu trenurile operate de Caile Ferate Romane.

Toate școlile cu excepții rare urmează tradiția schimbării turelor original făcută din lipsă de spațiu, dar în prezent și din tradiție. Astfel, școala începe pentru anumite grupuri de obicei ani I-IV, și V/VIII alternativ ambele la ora 7:30 sau 8:00 și se încheie la 12:00-14:30 în timp ce alte grupuri anii V-VIII deseori fără V, VIII sau amândouă încep de la 11:00-13:30 și se termină la 17:00-19:30. În mod normal, o "oră" durează 50 minute, urmată de o pauza de 10 minute și uneori o pauza 20 minute. Din noiembrie până în martie, unele școli reduc orele la 45 de minute și pauze de 5 minute, pentru că se tem că 6:30 sau 7:30 seara este o oră prea târzie sau prea periculoasă pentru părăsirea școlii pe întuneric. Zilele de școală sunt de luni pana vineri.

Relațiile profesor-elev sunt destul de formale, dar acest formalism a evoluat în ultimii ani, la unul amical, dar respectuoasă. Aceasta este cauzată de diferența de mentalitate dintre generatii. În timp ce, cea mai mare parte din profesori sunt foarte exigenți, cei mai tineri, se înțeleg mai bine cu elevii, sunt mai degrabă prietenoși și înțelegători, decât stricți.

Unele școli au uniforme pentru primele patru clase, ministerul standardizând problema printr-un proiect de lege. Anii V-VIII nu au aproape niciodată o uniformă școlară, nici orice alt cod de ținută dar regulamentul prevedea decența de bază.

Atât școlile din mediul urban, cât și cele din mediul rural pot organiza Cluburi de dans, de sport școlar, de tradiții, de lectură, teatru, muzica, fizică sau chimie aplicată și chiar cluburi de matematică. Cu toate acestea, participarea la aceste cluburi nu va fi menționată pe nicio diplomă sau certificat, nefiind necesar. Există și concursuri între școlii, precum și la nivel național cunoscute sub numele de Olimpiade, care sunt folosite pentru a-i promova pe cei mai buni elevi. Aceste concursuri sunt foarte populare, deoarece ele aduc multe avantaje pentru elevii care iau parte la ele. În plus, mulți profesori de educație fizică organizează concursuri și excursii de una, două zile la munte. Si alte cadre didactice organizează astfel de excursii în weekend sau chiar în timpul vacanței de vară - tabere - acest lucru fiind o tradiție în școala românească. Cu toate acestea, excursiile sau taberele de cercetare nu sunt frecvente una sau două în fiecare an și sunt, de obicei, vizite la muzee din alte orașe sau excursii de recreere si de vizitarea a habitatelor naturale, ale diferitelor animale sau plante.

                                     

2.4. Învățământul pre-universitar Curriculumul

Curriculumul este cunoscut ca foarte bun, dar extrem de rigid. Nu sunt decât până la 15 discipline obligatorii de obicei 8-13 și până la 5 discipline opționale de obicei 1 sau 2. Cu toate acestea, spre deosebire de Marea Britanie sau Franța, subiectele opționale sunt alese de către școală și impuse elevului - acestea sunt cunoscute sub denumirea de decizia școlii asupra curriculumului și sunt, de obicei, extensii la materiile obligatorii.

Pe toată durată a școlii, fiecare elev trebuie să țină:

  • 8 ani de matematică, limba română, muzică, artă și educație fizică
  • până la 8 ani de religie orice credință e acceptată
  • 2 ani de IT, deși în multe locuri acest subiect poate fi opțional, e studiat în toți cei 8 ani ai școlii elementare.
  • 6 ani de geografie și de istorie,
  • 2 ani de Chimie,
  • 7 sau 8 ani în prima limbă străină
  • 3 ani de educație civică, fizică și biologie
  • 3-4 ani, în cea de-a doua limbă străine


                                     

2.5. Învățământul pre-universitar Liceul

Studiile liceale sunt de patru ani, doi obligatorii a 9-a si a 10-a și doi ne-obligatorii a 11-a și a 12-a. Nu există examene între a 10-a și a 11-a ani. Există, de asemenea, un program de frecvență redusă care durează 5 ani pentru cei care doresc să participe la liceu, după ce au renunțat în adolescență.

Conform Legii Educației Naționale din 2009, elevii din clasa a VIII își continuă cursurile în ciclul inferior de liceu după susținerea unei testări naționale care este structurată după modelul testărilor internaționale standardizate.

Există cinci tipuri de licee care permit accesul la învățământul universitar, pe baza tipului de educație oferită și de performanțele școlare. Toate aceste duc la obținerea unei diplome de liceu, acces la examenul de Bacalaureat și prin urmare, accesul la studii universitare. Spre deosebire de sistemele suedez sau francez, curriculumul liceului nu limitează alegerea unei universitați.

  • Colegiile naționale - sunt cele mai prestigioase licee din România, cele mai multe sunt în cel puțin un program internațional, cum ar fi Cervantes, SOCRATES, Eurolikes, etc. Toate sunt "teoretice" a se vedea mai jos. Multe există de peste 100 de ani și au o foarte puternică tradiție în educație. De exemplu, Colegiul Regal "Sfântul Sava” din București 1818 Colegiul Național din Iași 1828, Colegiul Național Andrei Șaguna Brasov 1850, Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București 1860, Colegiul Național Mihai Eminescu din Iași 1865, Colegiul Național ”Mihai Viteazul” din București 1865, Colegiul Național Frații Buzești din Craiova 1882, Colegiul Costache Negruzzi din Iași 1895, Colegiul Național Bănățean din Timișoara 1773, Colegiul Național "Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara 1897. Alte colegii naționale sunt Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu din București, Colegiul Național Emil Racoviță din Iași, Colegiul Național Carol I din Craiova 1826, Colegiul National "Elena Cuza" din Craiova, Colegiul Național Mihai Eminescu din Constanța, Colegiul Național "Vasile Alecsandri” din Galați etc., ultima medie de admitere pentru acestea este de peste 8.70, dar pentru cele mai bune colegii naționale o medie de 9.50 nu este de ajuns de bună. Intrarea într-un colegiu național oferă competențele și cunoștințe necesare pentru a aplica pentru o Universitate de prestigiu
  • Colegiile naționale militare - sunt instituții militare de învățământ preuniversitar ale Armatei României. În cadrul Ministerului Apărării Naționale funcționează Colegiul Național Militar "Dimitrie Cantemir” din Breaza, Colegiul Național Militar "Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc și Colegiul Național Militar "Mihai Viteazu” din Alba Iulia.
  • Colegiul Economic sau Colegiul Tehnic - este un liceu cu rezultate foarte bune și cu un program școlar, pe baza educație tehnică sau de servicii a se vedea mai jos. Deși aceste licee sunt foarte căutate foarte puțini dintre absolvenți profesează în domenile terminate. Mulți dintre absolvenți nu aleg să urmeze nici măcar o facultate de profil apropiat.
  • Liceu Standard - un tip de liceu mediu, oferind una dintre cele disponibile programe școlare. Tipul de program școlar oferit se adaugă după această denumire de exemplu, Liceul Teoretic Dimitrie Bolintineanu sau Liceul Economic Ion Luca Caragiale. Sunt licee cu profil teoretic sau vocațional.
  • Grup Școlar - Un grup de două școli - un liceu de obicei, oferind programe școlare în domeniul tehnic sau de servicii de educație. Unele dintre acestea sunt considerate ca fiind cea mai proastă alternativă, pentru a permite accesul la o diplomă de liceu și de acces la universitate, în timp ce altele sunt foarte bine privite, asigurând o educație de calitate destul de mare.

Există și Licee și Colegii cu filieră vocațională de profil artistic, teologic sau sportiv. Fiecare tip de liceu este liber de a oferi unul sau mai multe programe școlare profil.



                                     

2.6. Învățământul pre-universitar Viața elevilor

Se aplică toate regulile de ținută ca și cele din școala elementară. Uniformele sunt o problemă locală, în conformitate cu politicile fiecărei școli. Câteva licee au uniforme, în cazul în care le au, ele sunt utilizate numai la ocazii speciale Multe licee au propriul lor radio, reviste lunare sau bilunare, etc.

Spre deosebire de gimnaziu, nu există orientări clare de deosebire. Comunicarea între elevi și profesori este încă slabă. De obicei, elevii nu au aproape nici o putere de decizie în funcționarea liceului lor, cele mai multe licee din zona rurală nu au nici Consilii de administrație, toate deciziile fiind luate de către unul dintre directori. De obicei, fiecare liceu are cel puțin doi directori: unul principal și unul adjunct. În majoritatea liceelor din mediul urban există Consilii ale Elevilor care reprezintă interesele elevilor în fața conducerii liceului, organizeaza evenimente, proiecte, etc.

                                     

2.7. Învățământul pre-universitar Școala de arte și meserii

Școala de arte și meserii era o formă de invățământ orientată strict către mediul laboral piața muncii, și anume o educație axată doar pe învățarea unei meserii. Sistemul de învățământ SAM funcționa pe nivele de calificări, astfel încât la terminarea gimnaziului, elevii se înscriau pentru Nivelul 1 de Calificare, cu o perioadă de studiu de doi ani clasele IX-X, obținând la sfârșit titlul de "lucrător”. Odată obținută această calificare, se putea trece la Nivelul 2 de Calificare, cu studiu de un an XI și ulterior la Nivelul 3 de Calificare, obținând titlul de "maistru”.

Sistemul ajunsese defect, eliberându-se o serie de diplome inutile pe studii teoretice ale meseriilor, lipsite de practică, SAM-urile fiind desființate în 2009, totuși după eșecul bacalaureatului din anul 2011, Ministerul Învățământul ia în considerare reînființarea acestei modalități de studiu în anul 2012.

                                     

2.8. Învățământul pre-universitar Bacalaureatul

Absolvenții de colegiu, licee teoretice sau tehnologice pot să susțină examenul de Bacalaureat Examenul Național de Bacalaureat - cotidian cunoscut sub numele de "bac”. În ciuda asemănării cu termenul francez, Bacalaureat, există puține asemănări. Bacalaureatul cuprinde 2 sau 3 examene orale denumite "probe de competențe” și 3 examene scrise, de obicei, probele scrise se întind pe parcursul unei săptămâni de la sfârșitul lunii iunie și septembrie. Examenul este extrem de centralizat, fiind coordonat la nivel național, cu subiecte unice la nivel național. De obicei, foile de examen sunt luate într-o facilitate de notare centralizată, uneori, chiar și într-un alt oraș, sub paza poliției. Examenul este supravegheat întotdeauna de profesori de liceu sau profesori universitari care nu predau materia la care se susține examenul scris.

În perioada 2007-2009, Ministerul Educației publică anual 100 de subiecte pentru fiecare examen, și le face disponibile 6 luni în avans prin site-ul oficial, acestea fiind disponibile și sub forma unor ghiduri sau culegeri cu rezolvări publicate de diverse edituri.

Începând cu 2009, Ministerul a eliminat procedura de publicare a 100 de subiecte pentru fiecare examen, și elaborează un număr mic de variante care rămân secrete până în ziua examenului, fiind ales subiectul pentru examen cu 30 de minute înainte de începerea examenului.

Examenul este împărțit în două părți, prima fiind cea în care se evaluează competențele dobândite:

  • Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare în limba română Proba A - Candidatul alege un subiect ales la întâmplare și înțelegerea unui text ales, de asemenea, în mod aleatoriu. Candidatul are 15 de minute "timp de gândire" și 10 de minute pentru a răspunde la întrebări, în fața a trei persoane. Examenul este public.
  • Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare în limba maternă Proba B - Limba de studiu într-o școală în cazul în care predarea se face într-o altă limbă decât limba română de obicei, în limba unei minorități - exact ca la evaluarea competențelor lingvistice la limba română. Examenul este susținut numai de către cei care învață într-o altă limbă decât limba română.
  • Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare într-o limbă străină studiată Proba C - o limbă străină examinare orală și scrisă - Candidatul are permisiunea de a alege dintre limbile engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, portugheză și rusă. Alegerea trebuie să se facă pe baza înscrierii la examen de obicei, în luna mai și nu poate fi schimbată. Proba este împărțită în trei părți: Proba 1: Candidatul alege un subiect, cu un text la întâmplare, și are 15 minute timp de gândire pentru a-și formula răspunsul la ideea enunțată în textul dat. Prin aceasta proba se evaluează înțelegerea textului, fluența în vorbire și folosirea corectă a verbelor, etc. Proba 2: Candidatul ascultă o înregistrare audio și răspunde la o serie de întrebări legate de înregistrarea ascultată. Prin această probă se verifică înțelegerea limbii străine. Proba 3: Candidatul primește un subiect scris și trebuie să răspundă la o serie de întrebări. Prin această probă se verifică cunoștințele de scriere și gramatică în limba străină.
  • Evaluarea competențelor digitale Proba D - Evaluarea cunoștințelor IT ale candidaților - Examenul este susținut pe PC, este împărțit în 2 fișe Fișa A - folosirea Internetului permisă și Fișa B - folosirea Internetului interzisă și este supravegheat video. Toate competențele digitale sunt evaluate de către profesorii de clasă ai candidaților și se notează cu calificativul admis/respins.
  • Proba Ed) - Subiect la alegerea candidatului din materii considerate ca partea principală a profilului școlar urmat în liceu examen scris - Aceasta oferă mai multe opțiuni, în funcție de profilul școlar urmat de elev. De exemplu, elev care a urmat un profil real poate alege Fizică, Informatică, Chimie sau Biologie, iar un elev care a urmat un profil uman poate alege între Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Sociologie și Filosofie. Se aplică aceleași reguli ca și în cazul examenului la materia obligatorie, cu o singură excepție - elevii care au ales Contabilitate servicii de Program pot utiliza un calculator matematic.
  • Proba Ea) - limba și literatura română examen scris - Conține 3 subiecte. Subiectul I, pe baza unui text la prima vedere, cuprinde 2 părți. Partea A este formată din 5 întrebări de exemplu "Precizează momentul zilei în care autorul începe orele de schi, justificându-ți răspunsul cu o secvență din text.”, iar Partea B este un eseu argumentativ. Subiectul II este o explicație pe baza altui text-suport. Subiectul III este un eseu pe baza unui text studiat în liceu. Cu o jumătate de oră înainte de începerea examenului, ministrul Educației extrage varianta de examen la TV. Conform legii, fiecare elev trebuie să beneficieze la examen de hârtie și de subiectele tipărite.
  • Proba Eb) - limba de studiu în școală în cazul în care predarea se face într-o altă limbă decât limba română de obicei, în limba minoritară examen scris - Organizat exact ca examenul la limba română.
  • Evaluarea scrisă Proba E
  • Proba Ec) - materie obligatorie în funcție de profilul urmat în liceu examen scris - Poate fi susținută la matematică sau istorie. Spre deosebire de examenele occidentale, calculatoarele matematice sau orice alte instrumente de ajutorare sunt interzise. Examenul este de 3 ore.


                                     

2.9. Învățământul pre-universitar Studiile postliceale

Învățământul postliceal permite continuarea studiilor de liceu cu sau fără diplomă de bacalaureat. Anumite specializări și instituții sunt subvenționate de stat, parțial sau se oferă contra-cost în intregime. Perioada de studiu este de 1-3 ani, depinzând de specializare și dificultate.

Majoritatea cursurilor postliceale oferă titlul de "tehnician” sau de "maistru”, asemenea Școlilor de Arte și Meserii.

                                     

3. Învățământul superior

Primele universități moderne din România au fost:

  • Universitatea din București 1864
  • Universitatea din Cluj 1919
  • Universitatea din Iași 1860
  • Universitatea Politehnica Timișoara 1920

În România, după 1990, universitățile au fost primul tip de instituții, în care au început reformele de democratizare a educației. Au obținut autonomie, un obiectiv imposibil în timpul regimului comunist. Studenții au fost o categorie socială foarte activă care a participat la protestele sociale din anii 1956, 1968, 1987 și 1989. După 1990, au organizat o campanie foarte radicală pentru îndepărtarea politicienilor comuniști. Mișcarea de stradă a început atunci când, în Piața Universitații din București, acești studenți au proclamat o "zonă liberă de comuniști", au instalat corturi în jurul zonei și au protestat peste 40 de zile solicitând ca funcționarii comuniștii să fie eliberați din funcțiile publice. În plus, ei au cerut autonomia mass-mediei. Cu toate acestea, mișcarea studenților români a fost un model pentru țările vecine. De exemplu, studenții bulgari a făcut o alianță cu Uniunea sindicatele și au protestat printr-un maraton de demonstrații și greve. Diferența în acest caz a fost faptul că uniunea sindicatele a fost un puternic aliat al studenților. De asemenea, manifestațiile lor au fost mai puțin radicale, dar mult mai puternice si realiste. În acest caz, ei au reușit să respingă unii lideri comunisti. În Ucraina, mișcările sociale de la sfârșitul anului 2004 față de fraudele electorale au avut aceeași structură. Universitățile au deplină autonomie, în contrast cu segmentul pre-universitar. Fiecare universitate are libertatea de a decide absolut tot, de la administrarea lor la organizarea de cursuri. Mai mult, multe universități oferă această autonomie pentru fiecare departament. Astfel, există diferențe uriașe între universități și chiar între facultăți individuale în interiorul unei universități.

În anul 2016, în cele 97 de instituții de învățământ superior din România din care 56 publice erau înscriși, în toate cele trei cicluri de studii licență, master și doctorat, 531.586 de studenți. Dintre aceștia, 464.642 erau studenți în sistemul public universitar, iar 66.944 în sistemul privat. Cele mai mari centre universitare sunt București 172.038 studenți, Cluj-Napoca 67.262 studenți, Iași 53.174 studenți și Timișoara 49.776 studenți.



                                     

3.1. Învățământul superior Admiterea

Procesul de admitere este lăsat la voia Universității, iar din 2007 nu există niciun sistem integrat de admitere. Cele mai multe universități impun un "examen de admitere" pentru admiterea în cadrul unei universități. Unii, cu toate acestea, din cauza lipsei de relevanță a sistemului au început punerea în aplicare a unui sistem diferit, bazat pe eseuri, interviuri și evaluări de performanță. Acest lucru a fost făcut pentru că, în majoritatea cazurilor, testele, mai ales cele cu variante multiple, au oferit doar o evaluare superficială.

                                     

3.2. Învățământul superior Programe internaționale

Profesorii au încercat să se adapteze la un curriculum asemănător cu cel al omologilor lor din America de Nord sau Europa de Vest. După 1990, România a început mai multe proiecte supervizate de către țări din Uniunea Europeană și, de asemenea, în colaborare cu SUA, obtinerea unor proiecte și burse. Scopul principal al țării a fost de a se adapta la Sistemul european al învățământului superior. Notabil a fost și efortul de recunoaștere a Diplomele emise în România de alte țări europene și pentru dezvoltarea de programe internaționale, cum ar fi: Tempus, CEEPUS, Socrates / Erasmus, Copernicus, Monet, și eLearn. Cu SUA, a fost dezvolzat programul Fulbright. Tempus este un program de cooperare în domeniul învățământului superior început între statele membre ale UE și țările partenere. Au existat patru subprograme. Tempus III este, de fapt, un angajament pentru cooperare în domeniul învățământului superior care prevede aprofundarea cooperării în materie de învățământ superior, de consolidare a întreagii structuri de relații existente între popoarele Europei. Programul permite schimburi fructuoase de păreri și facilitează activități multinaționale în științifice, culturale, artistice, economice și sociale. Mai exact, programul Tempus urmărește stabilirea unor consorții. Consorțiile implementeaza proiecte europene comune cu un set clar de obiective, finanțat parțial de către acest program, pentru durata maximă de trei ani. Dezvoltarea este luată în considerare în pași mici, mici proiecte de succes. Tempus prevede, de asemenea, Granturi de mobilitate individuală IMGs la facultăți pentru a le ajuta să își îmbunătățească activitatea. În plus, organizațiile non-guvernamentale, companii de afaceri, industria și autoritățile publice pot primi ajutor financiar de la Tempus. CEEPUS, Central European Exchange Program pentru studii universitare, a fost fondată în 1994 de către țările din UE și UE candidați. Programul oferă burse pentru studenți, absolvenți și profesorii universitari care participă la cursuri intensive, retele, si excursii. Proiectul eLearn este dezvoltat de țări europene, cu scopul de a accelera și de a partaja în strategiile lor de e-learning. Monet este un proiect care are scopul de a facilita introducerea de studiile de integrare europeană în universități. Termenul de "studiile de integrare europeană" reprezintă de construcție a Comunității Europene și a legate instituționale, juridice, politice, economice și sociale.

  • Integrării politice europene
  • Integrare economică europeană
  • Istoria construcției europene a procesului
  • Drept Comunitar

Erasmus Mundus este un program de cooperare program menit să sprijine cursurile de masterat european de înaltă calitate.

                                     

3.3. Învățământul superior Recunoașterii internaționale a diplomelor

În Țările de Jos

Țările de Jos au acceptat începand cu 1 mai 2008 articolele II.2, IX.2 și XI.5 din Convenția de la Lisabona privind recunoașterea calificărilor privind învatamantul superior în regiunea europeană. De obicei, diplomele universitare românești mai exact, licențele luate după patru / cinci ani de studii universitare, sunt acordate în Țările de Jos, fără titlul baccalaureus bc. sau ingenieur ing., care sunt specifice mai marii pregătiri Olandeze numite HBO.

                                     

3.4. Învățământul superior FEANI

FEANI acordă titlul de Inginer European Eur. Ing. Prin intermediul membrului său român AGIR, membrii AGIR care au absolvit o facultate recunoscută de către FEANI și au avut cel puțin doi ani de activitate de inginerie.

                                     

4. Minorități

În cazul în care într-un județ o minoritate lingvistică depășește 10% din populația totală, sistemul public de învățământ este prevăzut în această limbă: unele dintre clase sunt predate în limba respectivă, limba și literatura etniei de care aparține este "limba principală studiată", cu toate că limba română rămâne obligatorie. Există clase sau ansamble de școli, în funcție de populația existentă, pentru diferite minorități lingvistice: maghiară, germană, rromă, polonă, ucraineană, sârbă, greacă, bulgară, cehă, turcă, ebraică, slovacă, ucraineană și rusă.

                                     

5. Învățământul privat

Din 1990, educația privată și religioasă la toate nivelurile a fost acceptată și parțial finanțată de către stat, prin Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, cu condiția ca acestea să respecte anumite orientări ministeriale. Este imposibil de deschis o școala fără a urma orientările și programa de învățământ - astfel încât, în practică, toate școlile românești obțin cel puțin o parte limitată de finanțare din partea statului.

În plus, a avut loc o mare schimbare de la colapsul sistemului comunist - în special în termenii de organizare a sistemului. Acest articol se referă numai cu actualul sistem de învățământ și nu se poate aplica chiar și pentru ultimul an de învățământ.

                                     

6. Religia

Din 2014, materia Religie/ Istoria religiilor a devenit opțională printr-o decizie definitivă și generală a Curții Constituționale. După această decizie, părinții/tutorii elevilor sau, după caz, elevii majori care doresc acest curs școlar trebuie să înainteze o cerere pentru aceasta, contrar legislației anterioare care impunea ca toți elevii să fie înscriși automat, încălcându-se astfel dreptul la liberă educație. Decizia a stârnit furori atât în rândul celor pro cât și în rândul celor contra religiei în școli. Biserica Ortodoxă Română a considerat deiczia Curții Constituționale" discriminatorie si umilitoare pentru ora de religie".

În legătură cu participarea elevului minor la ora de religie, părinții sau tutorii sunt cei care iau această decizie. Cu toate acestea, legea dă anumite drepturi minorului care a împlinit 14 ani, deoarece acești minori, conform codului civil român, au capacitate restrânsă de exercițiu. Astfel, conform Art. 498 1 Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate cere părinților să își schimbe felul învățăturii sau al pregătirii profesionale ori locuința necesară desăvârșirii învățăturii ori pregătirii sale profesionale. Deasemenea, conform Art. 491 2 Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul să își aleagă liber confesiunea religioasă.

                                     

7. Evaluarea generală

În 2011, rata analfabetismului adulților români a fost de 1.36%. În 2004, raportul combinat brut de înscriere în sistemul educațional primar, secundar și terțiar a fost de 75% locul 52 din lume. Rezultatele evaluării PISA efectuate în școli în anul 2000 a plasat România pe locul 34 din 42 de țări participante, cu 432 de puncte, reprezentând 85% din punctajul mediu. În conformitate cu "Academic Ranking of World Universities”, până în anul 2006 nici o universitate din România nu a fost inclusă în topul celor mai bune 500 de universități din lume.

                                     

8. Vezi și

  • Lista universităților din Timișoara
  • Învățământul în Cluj-Napoca
  • Procesul Bologna
  • Lista universităților din România
  • Istoria educației în România
  • Analfabetism funcțional
  • Educație
                                     

9. Bibliografie suplimentară

  • Istoria învătămîntului din România: Compendiu, Constantin C. Giurescu, Editura didactică și pedagogică, 1971
  • Fundamentarea pedagogică a educației religioase creștine în școala românească, Eugenia Popescu, Editura Didactică și Pedagogică, 1999
  • Mediocritate și Excelență, o radiografie a științei și a învățământului din România, Petre T Frangopol, Editura Albatros, Bucuresti, 2002 - recenzie
  • O istorie a învătământului românesc modern: Perioada 1944-1989, Florin Diac, Editura Oscar Print, 2004
  • Învățământul românesc între tradiții și perspective, Stan Munteanu, Editura Eminescu, 2002
  • Contribuții la istoria învățămîntului românesc: culegere de studii, Romania. Comisia pentru Istoria Învățămîntului din România, Editura Didactică și Pedagogică, 1970
  • Istoria învățămîntului romănesc, Nicolae Iorga, Editura Casei Scoalelor, 1928
  • Evoluția ideilor despre educație și învățămînt în gîndirea scriitorilor români: din cele mai vechi timpuri pînă la înfăptuirea statului național unitar, Mihai Iordănescu, Editura Eminescu, 1984
  • Școala prahoveană: secolele X-XIX, Constantin M. Boncu, Editura Didactică și Pedagogică, 1976
  • Școală și societate: contribuție la cunoașterea formării elitelor românești din Banat în secolul al XIX-lea, Mihai Pârvulescu, Editura Excelsior Art, 2003
  • Învățămîntul românesc în ținutul Sucevei 1775-1918, I. V. Goraș, Editura Didactică și Pedagogică, 1975
  • Scoala românească din Transilvania în perioada 1867-1918 și lupta sa pentru unire, Vasile Popeangă, Editura didactică și pedagogică, 1974
  • Contribuții la istoria învățămîntului din Transilvania: 1774-1805, Lucia Protopopescu, Editura Didactică și Pedagogică, 1966
  • Bacalaureatul si admiterea in invatamintul superior 1967, 1967
  • Școala românească în pragul mileniului III: o "provocare" statistică, Ioan Neacșu, Editura Paideia
  • Sanse de acces la educatie in societatea romaneasca actuala, Gabriela Neagu, Editura Lumen, 2012
  • Invatamantul romanesc, incotro?: privire critica asupra unui deceniu de incercari reformatoare, Tudor Opris, Editura Semne, 2001
  • Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc, Roxana Tudorică, Editura Institutul European, 2004
  • O istorie a pedagogiei universale și românești pînă la 1900, Ion Gh Stanciu, Editura Didactică și Pedagogică, 1977
  • Pedagogia românească interbelică: o istorie a ideilor educative, Ermona Zaharian, Editura didactica si pedagogica, 1971
                                     

10. Legături externe

  • ad-astra.ro - Clasarea universităților din România
  • www.edu.ro - Legea educației naționale adoptată în 2011
  • UNESCO: Forumul Educațional Mondial "Educație pentru toți” - raportul de țară pentru România: Romania: Education for All, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Institutul pentru știință în Educație, București, 1999.
  • edu.ro - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
  • La scoala! Care scoala?, 14 septembrie 2007, Sonia Cristina Stan, Ziarul de Duminică
  • REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A UNITĂȚILOR DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR Cap. VIII - XI, 4 octombrie 2005, Jurnalul Național
  • REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A UNITĂȚILOR DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR Cap. I - III, 4 octombrie 2005, Jurnalul Național
  • REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A UNITĂȚILOR DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR Cap. IV - VII, 4 octombrie 2005, Jurnalul Național
  • Educație și recompensă, 10 iulie 2011, Adrian Majuru, Cotidianul
  • Scoaterea religiei și a icoanelor din școli 1948, 13 iunie 2007, Cristina Diac, Jurnalul Național
  • Românii și știința: suntem codașii Europei?, 20 mai 2013, Mihaela Stănescu, Descoperă
  • Stiintele Exacte si Calitatea Educatiei in Romania, 4 septembrie 2009, Petre T. Frangopol, România liberă
Free and no ads
no need to download or install

Pino - logical board game which is based on tactics and strategy. In general this is a remix of chess, checkers and corners. The game develops imagination, concentration, teaches how to solve tasks, plan their own actions and of course to think logically. It does not matter how much pieces you have, the main thing is how they are placement!

online intellectual game →